wild travel in Delta Dunarii

Notatița, cunoscută și sub denumirea de notătița cu cioc subțire, este o specie caracteristică zonelor de tundra, cu lacuri puțîn adânci și vegetație multă. În migrație, apare în zone umede cu lacuri salmastre sau sărate. Lungimea corpului este de 17 – 19 cm și o greutate de până la 48 g. Anvergură aripilor este de […]

Eretele sur este o specie caracteristică zonelor deschise, stepelor uscate, terenurilor agricole din preajma râurilor, lacurilor sau mărilor. Lungimea corpului este de 39-50 cm (coada 16-18 cm) şi are o greutate medie de 265 g pentru mascul şi 345 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 96-116 cm. Este cel mai mic dintre ereţi....

Silvia de zavoi este întâlnită în pădurile de foioase și păduri de amestec cu vegetație densă la sol pentru cuibărit. Cuibărește ocazional în parcuri și grădini sau terenuri agricole. Este o pasăre îndesată cu aripi lungi și cioc scurt dar fără trăsături distincte evidente. Partea superioară este de culoare maronie gri-măslinie și albă inferior...

Silvia de camp  trăiește în zone cu tufișuri joase și arbuști pentru cuibărit, evitând pădurile foarte dense cu copaci înalți, preferând pădurile cu frunze căzătoare în loc de cele de conifere. Are aproximativ aceeași mărime cu pițigoiul mare, lungimea corpului fiind de 13-15 cm, anvergura aripilor de 18-23 cm ți greutatea corpului de 16...

Mugurarul roșu este o superbă pasăre de pasaj prin zona deltei, de observat în special primăvară, ușor de identificat prin culoarea roșie de pe cap și piept. De mărimea unei vrăbii sau a unei cinteze , cu care se și înrudește, cioc scurt, ochisori negri,picioare maronii. Coadă că la codobatură, lunguță. Spatele maroniu, terminat în […]

Frunzărită galbenă poate fi găsită în pădurile de foioase cu arboret dens și înalt, în parcuri sau grădini. Deseori, aproape de apă. De mărime medie, are o lungime a corpului de 12-13,5 cm, anvergură de 20-24 cm, masă corporală medie de 13 g. Părțile superioare sunt de culoare verde-maroniu, cu galben pe părțile inferioare și […]

Rată sulițar sau rată cu coadă ascuțită (Anas acută) și-a primit numele după cele două pene prelungite din mijlocul cozii. Rată sulițar are o silueta aerodinamică mai prelungită decât a oricărei alte specii de rată. Gâtul și coadă lungă contribuie la acest aspect. Se hrănește în apă mică, consumând părți din vegetație acvatică și...

Se înmulțește pe terenuri nisipoase, albii sau plaje, margini de lac și uneori pe terenuri agricole. Iarnă poate fi găsit într-o varietate de zone umede, inclusiv în estuare și mlaștini. Adulții sunt gri-maronii pe partea superioară și albi pe cea inferioară, cu o dungă neagră peste piept și o masca neagră peste ochi și obraji. […]

Pescărușul negru (înălțime 74 cm) apare doar accidental în regiunea litoralului Marii Negre, în timpul iernii. Coloritul spatelui este negru; capul, gâtul și partea inferioară a corpului albe. Cloceste în nord-vestul Europei și iernează pe coastele sud-vestice ale Europei.Se recunoaște în special după punctele albe de pe coadă, ciucul mare,...

Cormoranul moțat (înălțime 76 cm) apare rar în Delta sau în regiunea litoralului marin românesc, cuibarind în unele insule din Marea Neagră, dar îndeosebi în cele ale Marii Mediteranene ori pe țărmul atlantic al Europei, până în Maroc. Unele populații iernează la țărmurile Marii Negre, altele la cele ale Mediteranei. Are coloritul negru cu...

Rata cu cap alb este o specie caracteristică zonelor umede deschise, cu apă salmastră sau salina și adâncime mică. Lungimea corpului este de 43 – 48 cm, inclusv coadă ce măsoară 8 – 10 cm și o greutate de 500 – 600 g. Ciocul lat și umflat este izbitor de evident la această specie. Spre […]

(58 cm). Ferestrasul moțat este oaspete rar de iarnă şi se întâlneste mai ales în regiunea litoralului Mării Negre. Spatele, vârful aripilor şi capul sunt negre-verzui, guşa roşcată, iar restul alb, la masculi. Femelele sunt galben-albicioase cu capul cafeniu. Ţinuturil e cuibărit sunt mai ales pe coastele oceanice cu apă sărată, nordului...

Ielcovan estic (Puffinus yelkouan) are 235 – 246 mm, coadă 72 – 83 mm, ciocul 25 – 38 mm. Ielcovan estic (Puffinus yelkouan) are 235 – 246 mm, coadă 72 – 83 mm, ciocul 25 – 38 mm. Spatele este cafeniu – cenuşiu până la negru cenuşiu. Laturile capului, gâtului şi guşii sunt albe cu […]

Pasărea omatului… (17 cm). Pasărea omatului apare în timpul iernii, în cîrduri mai mult sau mai puţîn mari, dar nu cu regularitate, venind că păsări de invazie, mai ales în ţinuturile descoperite din sud-estul ţării. Vara, penajul masculului este negru pe spate şi coadă şi alb în rest; cel al femelei este cafeniu-pătat pe spate, […]

Prundarasul de sărătură este o specie caracteristică zonelor deschise de țărmuri nisipoase și a malurilor lacurilor sărate sau salmastre. Lungimea corpului este de 15 – 17 cm și o greutate de 38 – 48 g. Anvergură aripilor este de circa 32 – 35 cm. Cu dimensiuni apropiate de cele ale unei ciocârlii, are un penaj […]

(48 cm). Ferestrasul mic soseşte în timpul iernii, adesea în număr mare, venind din ţinuturile nordice ale Europei şi Siberiei, unde cuibăreşte în scorburile arborilor din vecinătatea apelor. Se întîlneste atît în interiorul ţării, cît şi în bălţile Dunării; în timpul îngheţului se retrage la ţărmul mării, unde formează cîrduri numeroase, în...

Uliul porumbar (‎Accipiter gentilis) este o pasăre răpitoare de talie mijlocie (50–65 cm) din familia accipitridelor (Accipitridae), ordinul falconiformelor (Falconiformes), cu un penaj cafeniu-cenușiu pe spate, pieptul albicios cu dungi transversale întunecate, mai rare pe coadă, care are pene albe la rădăcină. Are coadă lungă, aripi scurte,...

Uliul cu picioare scurte sau uliul scund (Accipiter brevipes) este o pasăre răpitoare de zi din familia Accipitridae, de talie mică (între guguștiuc și porumbel) care trăiește în zonele împădurite de joasă altitudine situate în apropierea unei ape în sud-estul continentului european, Caucaz, Asia Mică și Iran. Toamna migrează spre locurile de...

Drepneaua nu este neam cu rândunica chiar dacă reţinem din zborul fugar al celor două păsări o oarecare asemănare a siluetelor lor. Lăstunul mare, -negru, drăpneaua, lăstunul-de-biserică face parte din neamul lăstunilor adevăraţi care în vremuri de mult trecute au fost tâlcuiţi drept veşnic zburători, fără odihnă; înzestraţi cu asemenea...

Chira de mare, cunoscută și sub denumirea de rândunică maritimă, este caracteristică zonelor lagunare și coastelor marine. Lungimea corpului este de 34 – 45 cm și și o greutate de 180 – 300 g. Anvergură aripilor este de circa 85 – 87 cm. Că mărime, este asemănătoare cu pescărușul răzător (Chroicocephalus ridibundus). Adulții au înfățișare...

Chira mică este caracteristică zonelor umede costiere, dar și lacurilor interioare cu apă dulce, situate la o distanță de câțiva km de mare. Lungimea corpului este de 20 – 28 cm și o greutate de 45 – 60 g. Anvergură aripilor este de circa 45 – 55 cm. Este cea mai mică dintre speciile de […]

 Pescărușul pontic (Larus cachinnans)    Mai multe specii de pescăruși incluse în trecut în trecut în specia Larus argentatus, sunt acum, considerate în mod normal separate, de exemplu: pescărușul cu picioare galbene (Larus michahellis), pescărușul armean (Larus armenicus), pescărușul pontic (Larus cachinnans), etc. Sunt recunoscute 6 specii de...

Serpar, vultur serpar (Lintia,1954), sopârlar, brehanacă, uliu broscar, (Băcescu,1961), serpar (Bruun versus Munteanu,1999). Încadrarea taxonomică Descrierea speciei Partea superioară a corpului este brună, parte ventrală deschisă la culoare (albă) cu dungi longitudinale. Pe flancuri si pe tibii, penele sunt pătate cy brun. Coada bandată (3...

Fugaciul pitic ( Calidris temminckii ) mai este numit și fugaci sur datorită culorii penajului. Cuibărește în zonele de tundra din Nordul Europei și iernează în Africa de Nord și Centrală și Asia de Sud. Puține exemplare iernează în zonele litorale europene. În România pot fi văzuți în perioada migrației, toamna și primăvară. Penajul este...