Notatița (Phalaropus lobatus)

Notatița, cunoscută și sub denumirea de notătița cu cioc subțire, este o specie caracteristică zonelor de tundra, cu lacuri puțîn adânci și vegetație multă. În migrație, apare în zone umede cu lacuri salmastre sau sărate. Lungimea corpului este de 17 – 19 cm și o greutate de până la 48 g. Anvergură aripilor este de circa 31 – 34 cm. Adulții au înfățișare similară, cu mențiunea că femelă este mai mare, are culorile mai intense și pată roșie ruginie de pe gât este mai întinsă. Capul și spatele sunt de un cenușiu închis. Se hrănește cu insecte, melci, viermi, crustacee, furnici și unele semințe.

Localizare și comportament
Este o specie prezența în nordul continentului european. Spre deosebire de majoritatea celorlalte specii, femelă vine prima în teritoriul de cuibărit și intră în competiție pentru ocuparea celor mai bune locuri de cuibărit. După sosirea masculilor, femelă va selecta unul dintre aceștia și îl va apară de alte femele, până ce ouăle sunt incubate. Dacă numărul masculilor este suficient, femelele se pot împerechea cu mai mulți masculi și chiar poate scoate o a două serie de pui, chiar dacă sezonul de cuibărit este foarte scurt în zona arctica. Cuibul este așezat pe sol și este căptușit cu vegetație. Perechea se desparte după ce ouăle eclozeaza. Adeseori, când se hrănește, are un comportament unic între păsările de țărmuri, manifestat prin faptul că înoată rapid în cercuri mici, creând un mic vârtej, ce permite ridicarea hranei de pe fundul apei, puțîn adânci. Iernează pe coastele Mediteranei.

Populație
Populația europeană a speciei este relativ mare și este cuprinsă între 85.000 – 220.000 perechi. S-a menținut stabilă în perioada 1970 – 1990. Deși în Islanda și Finlanda în perioada 1990 – 2000, efectivele au descrescut, pe ansamblu specia s-a menținut stabilă, sau a suferit un ușor declin. În România specia apare în pasaj, mai frecvent observată în septembrie. Cele mai mari efective sunt prezente în Groenlanda, Finlanda și Rusia.

Împerechere
Sosește din cartierele de iernare în a două parte a lunii mai. Femelă depune în mod obișnuit 4 ouă, în iunie, cu o dimensiune medie de 29 x 20,5 mm și o greutate medie de 3,9 g. Incubația durează 17 – 21 de zile și este asigurată numai de mascul. Puii sunt îngrijiți numai de către mascul. Devin zburători la 18 – 22 de zile.

Amenințări și măsuri de conservare
Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales în cele situate pe traseul de migrație, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură și deranjul determinat de activitățile umane sunt principalele pericole ce afectează specia. Reconstrucția zonelor umede de pe traseul de migrație este prioritară.

foto: Mihai Baciu