ub

Flamingo este o pasăre gregară de baltă, care face parte din genul Phoenicopterus, aparțînând familiei  Phoenicopteridae. Poate fi întâlnită atât în emisfera vestică cât și în cea de est, unde populația este ceva mai numeroasă. Există patru specii de flamingo în Americi și două specii în Lumea Veche. Ultimele: Phoenicopterus andinus (pasărea Andean) și Phoenicopterus jamesi (pasărea lui James) sunt plasate, de regulă, în genul Phoenicoparrus, în loc de Phoenicopterus.

Deseori, păsările flamingo stau într-un singur picior. Motivul acestui comportament nu este pe deplin cunoscut. Unul dintre cele două picioare este pliat sub corp, pentru că flamingo, asemenea altor animale, prezintă abilitatea de a-și induce o stare de “somn”, odihnindu-și, în acest fel, alternativ, cele două jumătăți ale corpului – acest fapt nu este însă dovedit științific. O altă explicație ar fi aceea că păsările își feresc picioarele de umezeală excesivă, conservandu-și energia. Cercetările recente au condus la ipoteza că această poziția este folosită pentru a permite păsărilor să își conserve energia calorică, oferindu-le posibilitatea să petreacă mai mult timp în apă rece a bălților.

Păsările flamingo se hrănesc cu specii de creveta, pe care le “filtrează” din apă sărată. Ciocurile lor, de formă ciudată, sunt special adaptate pentru a separă nămolul de hrană. Filtrarea este susținută de structuri păroase, numite lamele, care sunt aliniate pe mandibulă și de limba lor mare și aspră. Coloritul penajului se datorează beta carotenului din dietă lor, formată din specii de creveta și alge.

Aceste păsări produc un fel de lapte, așa cum fac porumbeii, datorită hormonului numit prolactină. Acesta conține mai multe grăsimi și mai puține proteine decât în cazul porumbeilor, și este produs de glandele aflate deasupra tractului digestiv. Ambii părinți își hrănesc puii timp de aproximativ 2 luni după naștere, cu acest lapte, care conține, de asemenea, celule albe și roșii.

Exemplarele tinere au penajul de culoare cenușie, în timp ce adulții au un colorit care variază de la roz la roșu deschis, influențat de bacteriile acvatice și beta carotenul obținut din hrană. O pasăre sănătoasă prezintă un colorit mai intens și este mult mai dorită că partener de împerechere. O pasăre flamingo cu penele albe sau pal nuanțate este, de regulă, o pasăre bolnavă sau subnutrită. Exemplarele aflate în captivitate reprezintă excepția de la această regulă; penajul acestora poate deveni pal pentru că nivelul de caroten este mai scăzut decât al păsărilor care trăiesc în sălbăticie. Astfel că, în majoritatea grădinilor zoologice, în hrană păsărilor au fost introduse suplimente nutritive.

foto: Mihai Baciu