Cuc pestriț (Clamator glandarius)

Ultima apariție din fauna țării noastre, srpriza primăverii 2017. A fost găsit un exemlar  între localitățile Gură Dobrogei și Târgușor, pe valea pârâului Vistorna.

Capul este cenușiu, prevăzut cu un moț, ochii negri, mici,cioc mic curbat înspre în jos. Spatele este pestriț,de culoare alb cu cenușiu, gațu îmbrăcat în pene galben deschis până la alb.

Cucul pestriț preferă zonele deschise cu tufișuri și pâlcuri de vegetație. Parazitează mai ales cuiburile de coțofană, cărora masculii le distrag atenția, în timp ce femela își depune ouăle în cuibul lor.

Spre deosebire de cuc, puii cucului pestriț nu aruncă din cuib ouăle speciei gazdă, dar cerșesc hrană mult mai zgomotos și au prioritate la hrănire. Mai mult de atât, puii de cuc pestriț sunt și apărători ai cuibului gazdă: specia secretă o substanță urât mirositoare care alungă pisicile și alți prădători de la cuib.

„Pasărea este mai mare decât cucul pe care îl știm toți, atinge 39 de centimetri în lungime, și are un moț care îl evidențiază clar. Sunetul pe care îl emite seamănă foarte bine cu sunetul emis de un juvenil de ciocănitoare, nu cu clasicul ‘cu-cu’ emis de specia comună din România — Cuculus canorus. Migrația spre Africa are loc în lunile iulie și august.

A fost observat în ultimii cinci ani în mod frecvent primăvară .

foto: Mihai Baciu