![\"\"](\"http:\/\/wildtravel.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/4c-300x200.jpg\")
<\/p>\nBra\u021bul Sulina<\/p>\n
Bra\u021bul cel mai scurt (64 km), regularizat \u0219i canalizat, \u00een urm\u0103 cu aproape un secol, este situat \u00een mijlocul Deltei \u0219i este folosit pentru naviga\u021bia vaselor maritime \u00een urm\u0103 adancirilor \u0219i corect\u0103rilor unor meandre. \u00cen urm\u0103 acestor lucr\u0103ri care au avut loc \u00eentre 1862 \u0219i 1902, lungimea bra\u021bului a sc\u0103zut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de ap\u0103 s-a dublat (18% \u00een prezent), ad\u00e2ncimea minim\u0103 fiind de 7 de m, iar cea maxim\u0103 de 18 de m. La v\u0103rsarea \u00een mare are loc o depunere relativ brusc\u0103 a aluviunilor, la contactul \u00eentre apele dulci ale fluviului \u0219i apele s\u0103rate ale marii, form\u00e2ndu-se bar\u0103 de la Sulina, care are tendin\u021ba de a optura gur\u0103 de v\u0103rsare. Pentru a diminua acest efect, a fost construit un dig (\u00een lungime de 10 km) care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii. Acest bra\u021b al Dun\u0103rii este dragat continuu, servind naviga\u021biei maritime.
\nLocalit\u0103\u021bi de-a lungul bra\u021bului: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Cri\u0219an, Vulturu, Partizani, Sulina.<\/p>\n
Maliuc<\/p>\n
Maliuc este o localitate \u00een jude\u021bul Tulcea, Rom\u00e2nia, aflat\u0103 la circa 25 km vest de ora\u0219ul Tulcea, pe bra\u021bul Sulina al Dun\u0103rii. Maliuc se g\u0103se\u0219te \u00een prima treime vestic\u0103 a Deltei Dun\u0103rii, fiind unul din punctele incluse \u00een foarte multe din traseele turistice dedicate vizit\u0103rii Rezerva\u021biei Biosferei Delta Dun\u0103rii. Satele componente ale comunei sunt: Maliuc, Gorgova, Ilganii de Sus, Partizani \u0219i Vulturu. Popula\u021bia rural\u0103 este mic\u0103, sub 320 de locuitori, a c\u0103ror activit\u0103\u021bi se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een piscicultur\u0103, comer\u021b \u0219i turism. Evenimente locale ale comunei: Competi\u021bia nautic\u0103 „Ivan Pataichin”, pescuit \u0219i v\u00e2n\u0103toare sportiv\u0103.<\/p>\n
Maliucul este punct de plecare \u00een Delta Dun\u0103rii, spre Lacul Fortuna, Lacul Gorgova, G\u00e2rl\u0103 P\u0103p\u0103dia, G\u00e2rl\u0103 Sontea, Canal Litcov etc. Latitudine: 45.17 Longitudine: 29.11<\/p>\n
Gorgova<\/p>\n
\u00cen mijlocul Deltei pe bra\u021bul Sulina la 40 de km de Tulcea se g\u0103se\u0219te Gorgova, un sat pesc\u0103resc unde o pensiunile a\u0219teapt\u0103 musafirii. La Gorgova se poate ajunge cu ma\u0219\u00een\u0103 personal\u0103, cea ce este recomandat numai dac\u0103 nu se anun\u021b\u0103 ploi, deoarece „drumul” este de fapt un dig de pam\u00e2nt. \u00cen acest caz din Tulcea lua\u021bi drumul spre Mahmudia-Murighiol \u0219i la al doilea sat, Nufaru, trece\u021bi bra\u021bul Sf. Gheorghe cu bacul. De la bac drumul trece prin Partizani, Vulturu, l\u00e2nga Maliuc, \u0219i dup\u0103 26 km ajunge\u021bi la Gorgova (Latitudine 45.18, Longitudine 29.16).<\/p>\n
Cri\u0219an<\/p>\n
Cri\u0219an este localitatea \u00een care se bifurc\u0103, cel mai adesea, majoritatea escapadelor \u00een Delta Dun\u0103rii. Este un sat de pescari care are dezvoltarea cea mai rapid\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 este situat pe cel mai circulat canal Sulina. Distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de municipiul Tulcea este de 47 km iar \u00een localitatea Cri\u0219an accesul se face cu navele clasice de c\u0103l\u0103tori (3 ore de mers) sau cu navele rapide (1 ora de mers), navig\u00e2nd pe bra\u021bul Sulina. Satele componente ale comunei sunt: Cri\u0219an, Caraorman \u0219i Mil\u0103 23. Cu o \u00eentindere de peste 7 km, Cri\u0219an reprezint\u0103 un veritabil nod de plecare spre localit\u0103\u021bi din toat\u0103 Delta astfel: spre nord c\u0103tre Chilia Veche, balt\u0103 Mati\u021ba, Mil\u0103 23, spre sud c\u0103tre satul Caraorman \u0219i bra\u021bul Sf\u00e2ntu Gheorghe spre vest c\u0103tre Tulcea, iar spre est c\u0103tre Sulina. Turismul este bine reprezentat, \u00een aceast\u0103 localitate infiintandu-se multe pensiuni. (Latitudine: 44.97, Longitudine: 29.47)<\/p>\n
Sulina<\/p>\n
Intr\u00e2nd pe canalul Sulina \u0219i apropiindu-te de gur\u0103 bra\u021bului, se vede un ora\u0219 ce pare nesf\u00e2r\u0219it, fiindc\u0103 \u00eentinderea lui, care este de aproximativ 3 km, o are numai \u00een sensul lungimii, iar l\u0103\u021bimea maxim\u0103 este de 500 m. Mla\u0219tinile \u0219i terenurile inundabile \u00eel opresc s\u0103 se dezvolte \u0219i \u00een l\u0103\u021bime.<\/p>\n
Acest pl\u0103cut ora\u0219 este Sulina (al 5-lea ora\u0219 al jude\u021bului Tulcea), situat \u00een Delta Dun\u0103rii, pe ambele maluri ale Canalului Sulina (unul din cele trei bra\u021be de v\u0103rsare ale Dun\u0103rii, la o distan\u021b\u0103 de aproximativ 1 km de litoralul Marii Negre).<\/p>\n
La capitolul „istorie nescris\u0103” exist\u0103 supozi\u021bia cum c\u0103 Sulina ar exist\u0103 de prin sec. VI \u2013 VII \u00eenainte de Hristos, odat\u0103 cu apari\u021bia primelor colonii pe malul Pontului Euxin. A\u0219adar, de aproximativ 2700 de ani vechime, ceea ce ar plasa Sulina \u00eentre cele mai vechi a\u0219ez\u0103ri din \u021bar\u0103, cu v\u00e2rst\u0103 matusalemic\u0103.<\/p>\n
Ceva mai sigur este c\u0103 aproape 1000 de ani mai t\u00e2rziu, aici era grani\u021ba dun\u0103rean\u0103 a Imperiului Rom\u00e2n, destr\u0103mat la 476 e.n. Dac\u0103 galerele Romei ancorau \u00een portul Sulina (ceea ce este foarte plauzibil) ar \u00eensemna c\u0103 Sulina s\u0103 aib\u0103 „doar” 1700 de ani vechime.<\/p>\n
La capitolul „istorie scris\u0103”, documentele ni-l prezint\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu perioada bizantin\u0103, prima men\u021biune dator\u00e2ndu-i-se lui Constantin Porphyrogenetul care, \u00een lucrarea s\u0103 „De Administrando Imperii”, \u00eel pomene\u0219te cu numele de Solina.<\/p>\n
Cele mai multe \u0219tiri despre via\u021b\u0103 localit\u0103\u021bii Sulina \u00eencep s\u0103 apar\u0103 din sec. XVIII, c\u00e2nd turcii \u00eencep s\u0103 aleag\u0103 drumul apei p\u00e2n\u0103 la Constantinopol, trec\u00e2nd pe bra\u021bul Sulina (singurul navigabil la acea vreme).<\/p>\n
Cu timpul, gurile Dun\u0103rii m\u0103rindu-se, ora\u0219ul a \u00eenceput s\u0103 decad\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t prin anul 1853 nu num\u0103r\u0103 mai mult de 1000 de locuitori, \u00een cea mai mare parte ionieni, greci \u0219i maltezi. C\u00e2teva bar\u0103ci din lemn sau simple colibe din trestie ridicate pe plaj\u0103, serveau drept ad\u0103post acestor aventurieri, a c\u0103ror ocupa\u021bie const\u0103 \u00een a-i prad\u0103 pe neferici\u021bii c\u0103pitani de vase, nevoi\u021bi s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 obstacolele pe care le aveau de \u00eent\u00e2mpinat \u00een acel punct, s\u0103 recurg\u0103 la serviciile lor.<\/p>\n
Obiective turistice Sulina<\/p>\n
Biserica Greceasc\u0103 Sf. Nicolae este amplasat\u0103 pe una din str\u0103zile perpendiculare pe canalul Sulina, \u00eentre strad\u0103 a \u00ceI-a \u0219i strad\u0103 a III-a, av\u00e2nd hramul Sf. Nicolae de vara (praznic la 9 mai – c\u00e2nd se cinste\u0219te aducerea moa\u0219telor Sf. Nicolae de la Mir\u0103 Lichiei la Bari). Se pare c\u0103 grecii au ales c\u0103 hramul bisericii s\u0103 fie Sf. Nicolae de vara pentru a se diferi de biserica rom\u00e2neasc\u0103 Sf\u00e2ntu Nicolae, ce fusese construit\u0103 \u00eenaintea celei grece\u0219ti. Conform procesului verbal de formare, biserica a fost \u00eentemeiat\u0103 la 14 octombrie 1866, pe plac\u0103 de pe frontispiciu fiind trecut \u00eens\u0103 anul 1867.<\/p>\n
Cimitirul Maritim, localizat la ie\u0219irea din ora\u0219 spre plaj\u0103, se prezint\u0103 c\u0103 un ansamblu de trei cimitire: Cimitirul cre\u015ftin (\u00eemp\u0103r\u021bit \u00een Cimitirul C.E.D., Cimitirul ortodox, Cimitirul ortodox de rit vechi – lipovenesc \u0219i Cimitirul bisericilor europene occidentale), Cimitirul musulman \u0219i Cimitirul evreiesc. Printre mormintele de ofi\u021beri \u0219i comandan\u021bi din Marina Regal\u0103 Rom\u00e2n\u0103 poate fi g\u0103sit morm\u00e2ntul Prin\u021besei Ecaterina Moruzi, nepoata Voievodului moldovean Ioan Sturza, n\u0103scut\u0103 la Istanbul dar sf\u00e2r\u0219itul a g\u0103sit-o la Sulina \u0219i morm\u00e2ntul lui William Simpson, omul de \u00eencredere al inginerului \u0219ef al Comisiei Europene a Dun\u0103rii. Simpson a condus 13 ani lucr\u0103rile de construc\u021bii pe canal, de la debarcadere \u0219i farurile de pe dig.<\/p>\n
Farul Vechi – far construit \u00een perioada Comisiunii Europene a Dun\u0103rii, actualmente neutilizabil. Este situat pe malul st\u00e2ng al Dun\u0103rii, iar leg\u0103tur\u0103 s\u0103 cu partea continental\u0103 se realizeaz\u0103 printr-un lung dig de piatr\u0103. Ceea ce este fascinant la acest dig este faptul c\u0103 el \u00eenc\u0103 mai p\u0103streaz\u0103 inscrip\u021biile celor ce au participat la construc\u021bia s\u0103. Farul observator este cel la care s-au realizat film\u0103ri pentru filmul „Toate p\u00e2nzele sus”. Recomad s\u0103 nu rata\u021bi vizitarea acestui loc, urcarea p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rf este destul de grea, treptele sunt rupte. Farul vechi este situat l\u00e2ng\u0103 un canal prin care Dun\u0103rea se vars\u0103 \u00een mare. Acest loc este \u0219i un loc bun de pescuit.<\/p>\n
Muzeul \u0219i Farul de aterizare – Construc\u021bia acestui far a fost stabilit\u0103 dup\u0103 \u00eenfiin\u021barea Comisiei Europene a Dun\u0103rii, prin „Actul public privind naviga\u021bia la Dun\u0103re”, emis la 2 noiembrie 1865 la Gala\u021bi. Planurile \u0219i construc\u021bia acestui obiectiv, au fost realizate de c\u0103tre inginerii englezi Ch. Hartley \u0219i M. Engelhardt care au participat, de asemenea \u0219i la realizarea planurilor de construire a canalului navigabil precum \u0219i cele de \u00eentre\u021binere permanent\u0103 a bra\u021bului Sulina. Construc\u021bia farului este realizat\u0103 \u00een dou\u0103 etape \u0219i finalizat\u0103 \u00een anul 1870, fiind proprietatea Comisiei Europene a Dun\u0103rii.
\n\u00centre anii 1856 \u0219i 1921, sediul Comisiei este la Sulina – Palatul C.E.D. din str. I, nr. 202, dup\u0103 care se mut\u0103 la Or\u0219ova. Dup\u0103 desfiin\u021barea Comisiei, Ansamblul Farului din Sulina este transferat Administra\u021biei Fluviale a Dun\u0103rii de Jos din Gala\u021bi, ulterior intr\u00e2nd \u00een patrimoniul Muzeului „DELTA DUN\u0102RII” din Tulcea. De aici, este preluat \u00een 1991 de c\u0103tre Ministerul Culturii.
\nAst\u0103zi, monumentul istoric se afl\u0103 \u00een administrarea Oficiului Na\u021bional pentru Protejarea Patrimoniului.<\/p>\n
Palatul fostei Comisiuni Europene a Dun\u0103rii – Cl\u0103direa este \u00een form\u0103 de „U”, cu parter \u0219i etaj \u0219i a func\u021bionat c\u0103 sediu al Comisiunii Europene a Dun\u0103rii p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1921. Construc\u021bia imobilulului, cel mai impun\u0103tor din Sulina, a fost terminat\u0103 \u00een 1868. Dup\u0103 constituirea Directiunii Dun\u0103rea Maritim\u0103 (D.D.M.), aici a func\u021bionat C\u0103pit\u0103nia Portului Sulina, Cas\u0103 de bani a Trezoreriei D.D.M. \u0219i o parte din serviciile auxiliare ale D.D.M. Imobilul a fost afectat de bombardamentele din Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i ref\u0103cut ulterior.<\/p>\n
\u00centre anii 1941 \u0219i 1944, aici a func\u021bionat Comandamentul militar German. \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, imobilul a fost incendiat, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar pere\u021bii din c\u0103r\u0103mid\u0103. Cl\u0103direa a suferit \u00een timp, recompartimentari interioare nesemnificative. Imaginile vechi sugereaz\u0103 prezen\u021ba unor acrotere la extremit\u0103\u021bile frontonului principal, disp\u0103rute de mult timp. Arhitectur\u0103 cl\u0103dirii, care are anvergur\u0103 unei universit\u0103\u021bi, se \u00eencadreaz\u0103 \u00een stilul neoclasic, cu o compozi\u021bie simetric\u0103 \u00een plan \u0219i spa\u021biu. Cl\u0103direa se afl\u0103 pe strad\u0103 1-a chiar l\u00e2ng\u0103 portul unde acosteaz\u0103 vapoarele de pasageri \u0219i parcul din Sulina. Acum \u00een aceast\u0103 cl\u0103dire \u00ee\u0219i are sediul Administra\u021bia Fluvial\u0103 a Dun\u0103rii de Jos.<\/p>\n
Turnul de ap\u0103 – dat\u0103 exact\u0103 a construc\u021biei acestui obiectiv nu se cunoa\u0219te, \u00eens\u0103 el se afl\u0103 \u00een stare foarte bun\u0103 de func\u021bionare \u0219i ast\u0103zi. B\u0103tr\u00e2nii spun c\u0103 \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, armata german\u0103 a \u00eencercat s\u0103 arunce \u00eentregul edificiu \u00een aer, \u00eens\u0103 nu au reu\u0219it dec\u00e2t s\u0103 spulbere partea s\u0103 superioar\u0103.<\/p>\n
Plaj\u0103 – atrac\u021bia principala din Sulina este plaj\u0103 de la malul Marii Negre. Situat\u0103 la aproximativ 2 km de ora\u0219ul Sulina, po\u021bi ajunge pe jos \u00een 20-30 de minute, sau cu maxi-taxi, pe un drum ce seam\u0103n\u0103 cu un drum de \u021bar\u0103. Plaj\u0103 din Sulina, spre deosebire de alte plaje din Rom\u00e2nia are nisipul fin (nu c\u0103 \u00een Mamaia sau Costine\u0219ti), iar \u00een ceea ce prive\u0219te ap\u0103 marii putem afirm\u0103 c\u0103 din 30 \u00een 30 de metri sunt bancuri de nisip numai bun\u0103 pentru copii, evit\u00e2ndu-se astfel riscul c\u0103 copiii s\u0103 mearg\u0103 la ad\u00e2ncime mai mare dac\u0103 nu dep\u0103\u0219esc primul banc de nisip (p\u0103rin\u021bii put\u00e2ndu-i supraveghea mai u\u0219or). Plaj\u0103 Sulina, este o zona de important\u0103 ecologic\u0103, aici se dezvolt\u0103 volbur\u0103 de nisip, o plant\u0103 de pe lista ro\u0219ie a speciilor protejate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Bra\u021bul Sulina Bra\u021bul cel mai scurt (64 km), regularizat \u0219i canalizat, \u00een urm\u0103 cu aproape un secol, este situat \u00een mijlocul Deltei \u0219i este folosit pentru naviga\u021bia vaselor maritime \u00een urm\u0103 adancirilor \u0219i corect\u0103rilor unor meandre. \u00cen urm\u0103 acestor lucr\u0103ri care au avut loc \u00eentre 1862 \u0219i 1902, lungimea bra\u021bului a sc\u0103zut de la 93 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":64,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"class_list":["post-63","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n