![](\"http:\/\/wildtravel.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/12\/potarniche-2-1024x1024.jpg\")
<\/p>\n\u201cZeita cea mare si buna, atunci c\u00e2nd si-a \u00eempartit darurile, i-a harazit sfiosenia si statornicia dragostelor perechilor, menindu-i sa poarte potcoava norocului pe pieptu-i \u00een care bate o inima calda. I s-a \u00eemputinat neamul si e gata sa ajunga o amintire a c\u00e2mpurilor. Poate acea zeita mare si buna o va ajuta sa scape cu bine de multimea vrajmasilor ei, care \u00eei jinduiesc dulceata carnii, si de omaturile si vifornitele iernilor grele, care \u00eenfometeaza p\u00e2na la pieire c\u00e2rdurile. Ca \u00een primavara, perechile sa poata scoate la lumina si \u00een caldura soarelui auriul ghemuletelor pufoase, mici, harnice si neast\u00e2mparate, pentru bucuria holdelor\u201d. (E. Jianu)<\/p>\n
<\/p>\n
Pot\u00e2rnichea cenusie (Perdix perdix) face parte din ordinul Galliformes,familia Phasianidae. Denumita simplu pot\u00e2rniche. Ca si regionalisme i se mai spune paturnica, irbita, chirhica, tarhita sau \u00een unele zone din Ardeal fugau sau fugle. Oare c\u00e2t se cunoaste despre viata acestei pasari? La originile sale,pot\u00e2rnichea era o pasare de stepa obisnuita cu o vegetatie deasa si ierboasa si cu tufarisuri marunte,adaptata fiind apoi c\u00e2mpurilor si dealurilor cultivate presarate cu huceaguri, tufe ,haturi ierboase si chiar subarborete scunde, devenit \u00eentre timp biotopul preferat. Presiunea antropica a fost aceea care a \u00eempins populatiile de pot\u00e2rnichi \u00een zone mai putin prielnice. Se semnaleaza prezenta sa mai rara p\u00e2na la marginea golului alpin.Nu patrund \u00een paduri dec\u00e2t \u00een cazuri izolate.Foarte numeroasa \u00een trecut a avut o perioada de scadere masiva a efectivelor, astazi fiind \u00eentr-o vizibila si \u00eembucuratoare ameliorare.Dar ce a dus oare la aceasta regretabila cauza a \u00eemputinarii at\u00e2t de drastice a numarului de pot\u00e2rnichi? O serie de cauze si factori,anume abuzul v\u00e2narii sale, braconajul, \u00eenmultirea rapitoarelor ,folosirea intensiva a \u00eengrasamintelor chimice \u00een agricultura, desfiintarea adaposturilor naturale c\u00e2t mai ales faptul ca perioada depunerii pontelor si a clocitului coincide cu lucrarile de recoltare a f\u00e2netelor cu utilaje mecanizate, \u00een acest fel multe ponte fiind distruse, si repetate anual, toate coraborate cu capriciile vremii,primaveri ploioase care ucid puii abia iesiti din gaoace si ierni aspre cu zapada multa au dus la scaderea alarmanta a efectivelor de pot\u00e2rnichi.
\nEste considerata o pasare relativ mica, greutatea medie fiind de 350g la gainusa si de 400 g la cocosel.Greutatea maxima o atinge spre sf\u00e2rsitul toamnei, \u00eencepand apoi sa scada \u00een functie de asprimea iernii.Culoarea generala a penajului este cenusie,dar \u00een ansamblu penajul sau este o extraordinara de fina \u00eencondeiere de puncte si dungulite,astfel \u00eencat pare o minutioasa lucratura cu m\u00e2na.Capul si gusa sunt roscate,ciocul si picioarele cenusii ,iar in jurul ochilor prezinta un cerculet de culoare rosie.La exemplarele tinere de p\u00e2na la un an picioarele sunt de culoare galbena.
\nDimorfismul sexual este slab evidentiat.O forma de deosebire \u00eentre femela si mascul este \u201cpotcoava\u201d de culoare bruna existenta pe piept, la cocosel fiind destul de pronuntata,\u00eensa se \u00eentalnesc si gainuse mai batr\u00e2ne care prezinta aceasta forma,este adevarat mult mai slab conturata.De fapt este singura forma de deosebire \u00een zbor,\u201dpotcoava\u201d put\u00e2nd fi sesizata \u00een acest sens.Cea mai sigura metoda de identificare,dar care din pacate se poate observa numai dupa \u00eempuscarea pasarii,este cea a examinarii penelor scapulare,care la gainusa sunt striate pe longitudinal dar si pe lateral cu o culoare mai deschisa,in timp ce la cocosel sunt striate doar pe lungime. Cocoselul nu prezinta pintenul suplimentar , \u00eent\u00e2lnit la pasarile din ordinul sau.
\nV\u00e2rsta maxima a pot\u00e2rnichii a fost apreciata la 3-4 ani.
\nSimturile cele mai dezvoltate sunt vazul si auzul.
\nGlasul pare un fel de ciripit :rip-rip,\u2026..,rip-rip atunci cand c\u00e2rdul este dispersat si se cheama adunarea sau la ridicarea \u00een zbor si mai ales se aude glasul masculilor \u00een perioada de \u00eemperechere o forma de :ghirrr-ghirak la care femelele raspund cu o tonalitate mai \u201c\u00eendulcita\u201d.La pui glasul este un ciripit slab.
\nToamna si iarna pot\u00e2rnichile se grupeaza \u00een stoluri,acestea mentin\u00e2ndu-se p\u00e2na prin lunile februarie-martie,c\u00e2nd are loc ruperea \u00een perechi.Daca frigul revine dupa aceasta data stolurile se formeaza din nou.
\nEste o pasare monogama perechile mentin\u00e2ndu-se pe tot parcursul vietii p\u00e2na la disparitia unuia dintre parteneri.\u00cen cazul acestei specii gainusa este aceea care \u00eesi alege partenerul \u00eentotdeauna din alt stol evit\u00e2nd astfel \u00eencrucisarile \u00eentre apropiati.
\nPot\u00e2rnichea ajunge la maturitate sexuala la v\u00e2rsta de 10 luni.Cuibul si-l face pe pam\u00e2nt \u00eentr-o mica ad\u00e2ncitura pe care o captuseste cu fire de iarba uscata rup\u00e2ndu-le cu ciocul ,cu frunze uscate si fulgi.Nu s-a constatat o preferinta anume pentru asezarea cuibului.\u00cen iarba mare, \u00een cultura de trifoi, maracini sau alt loc unde se crede ca ar fi \u00een siguranta, gainusa de pot\u00e2rniche depune de la 10 p\u00e2na la 20 de oua \u00een forma de para, intervalul de depunere fiind de la 24 ore p\u00e2na la 52 de ore,pe care le cloceste singura timp de 24-25 de zile,cocoselul st\u00e2nd prin preajma asigur\u00e2nd rolul de straja a cuibului. Ca si o curiozitate , au fost gasite cuiburi \u00een care au depus ponta, doua gainuse.\u00cen caz de pericol gainusa nu va parasi sub nici o forma cuibul \u00een zbor pentru a nu trada locatia acestuia. Totusi se pare, ca prefera asezarea cuibului \u00een apropierea unor manunchiuri mai mari de vegetatie, pentru a putea fi mai bine camuflat.O caracteristica interesanta este aceea ca pe perioada clocitului gainusa nu degaja miros \u00een acest fel fiind mai protejata de eventualii dusmani,iar la parasirea cuibului pentru a se hrani are obiceiul de a-l masca cu iarba uscata.Daca din anumita cauza s-a distrus prima ponta are loc o a doua depunere \u00eentr-un alt loc dec\u00e2t cel initial,dar cu un numar mai redus de oua.Ouale au culorea uniforma ,galben-verzui sau brun-maslinii.Ouatul are loc \u00een luna mai ,puii la ecloziune fiind nidifugi, c\u00e2ntarind \u00eentre 7-9 grame. urm\u00e2ndu-si imediat mama,dupa doua saptam\u00e2ni fiind capabili sa zboare iar la trei luni sunt complet dezvoltati.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/wildtravel.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/rcc.jpg\")
\nHrana pot\u00e2rnichilor este \u00een mare parte vegetala, formata din boabe de cereale, seminte de buruieni, verdeturi tinere,fructe dar si de origine animala ca si insectele ,r\u00e2mele, ouale de furnici.\u00cen primele saptam\u00e2ni de viata hrana puilor este exclusiv de origine animala.
\nDe la rapitoarele cu pene ca si ulii, ciorile, cotofenele ,la cele cu par ca si vulpea ,jderii, nevastuica pana la c\u00e2inii si pisicile vagaboande,toate \u00eei dijmuiesc efectivele si \u00eei reduc considerabil numarul.
\nSa vedem si c\u00e2teva caracteristici si obiceiuri ale pot\u00e2rnichilor.
\nEste o pasare credincioasa locului de trai,fiecare pereche ocup\u00e2nd un anumit teritoriu,pe care cocoselul cu firea sa bataioasa \u00eel apara cu stasnicie de eventualul rival.
\nZborul se caracterizeaza prin batai dese din aripi, \u00eensotit de zgomotul specific,dupa care planeaza prin aer p\u00e2na la aterizare.Nu zboara mai mult de 200-300 de metri.De obicei prefera mersul pe jos,ridic\u00e2ndu-se \u00een zbor doar \u00een cazul c\u00e2nd sunt amenintate.
\nTot pe sol si \u00eenopteaza. Iarna, \u00een noptile geroase dorm asezate \u00een cercuri concentrice foarte str\u00e2nse,iar la un anumit interval de timp cele aflate la margine se muta \u00een centru, \u00een acest fel conserv\u00e2ndu-si temperatura corpului.Se mai \u00eentampla ca \u00een cazul iernilor cu neaua multa sa sape tuneluri prin zapada ,mai mult pe versantii sudici ,pentru \u00eenoptare sau cautare de hrana,scormonind cu picioarele p\u00e2na ajung la stratul de verdeata,\u00een marea majoritate a cazurilor, cultura de grau.
\nUna dintre pasiunile sale pare sa fie scaldatul \u00een praf.Necesarul de apa este asigurat de hrana suculenta si de roua de pe frunze,foarte rar fiind observate a bea apa din balti sau par\u00e2iase mici.La amiaza se odihnesc la adapostul mohorului \u00eenalt,\u00eensa au o preferinta la odihna pentru frunzele de bostan.
\nPe buna dreptate din spusele multor specialisti care s-au ocupat de studiul sau ,se considera a fi o pasare isteata. In cazul \u00een care perechea cu puii se simt amenintati de vreun pericol ,parintii topaie si lasa aripile jos \u00een fata dusmanului, imit\u00e2nd o pasare ranita p\u00e2na c\u00e2nd puii se pun la adapost apoi \u00eesi i-au zborul.<\/p>\n
foto: Mihai Baciu<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201cZeita cea mare si buna, atunci c\u00e2nd si-a \u00eempartit darurile, i-a harazit sfiosenia si statornicia dragostelor perechilor, menindu-i sa poarte potcoava norocului pe pieptu-i \u00een care bate o inima calda. I s-a \u00eemputinat neamul si e gata sa ajunga o amintire a c\u00e2mpurilor. Poate acea zeita mare si buna o va ajuta sa scape cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":36531,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"categories":[],"tags":[],"birdwatching":[],"class_list":["post-2228","bird","type-bird","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n